BUCURESTI - TREI ZILE CAPITALA LUMII

BUCUREŞTI
TREI ZILE - CAPITALA LUMII NATO

Tratatul Atlanticului de Nord (NATO)

ÎNCEPUTURI


Părţile convin ca un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor" (Tratatul Atlanticului de Nord, Articolul V, Washington 4 aprilie, 1949)
La început, această frază s-a referit la cazul în care URSS ar fi lansat un atac împotriva aliaţilor europeni ai Statelor Unite, atac în urma căruia fiecare ţară semnatară ar fi trebuit să trateze Uniunea Sovietică la fel ca în cazul în care ar fi fost atacată ea însăşi.
Totuşi, temuta invazie sovietică din Europa nu a mai venit. Ulterior, însă, celebra frază a fost folosită pentru prima dată în istoria Tratatului a doua zi după atentatele din 11 septembrie 2001.Alianţa Nord Atlantică este una dintre cele mai interesante organizaţii politico-militare din istoria umanităţii. Din punctul de vedere al longevităţii, nu a mai existat în perioada modernă şi contemporană altă organizaţie politico-militară care să fi supravieţuit atâtor schimbări şi transformări în mediul international; nu a existat nicio altă organizaţie care să-şi fi extins structurile de putere si misiunile, cu un impact semnificativ asupra comunităţilor de pe trei continente.
Astfel, NATO poate fi prezentată ca o organizaţie unicat.
Pe 17 martie 1948, Benelux, Franţa şi Marea Britanie semnau Tratatul de la Bruxelles, considerat de istorici precursorul Alianţei Nord Atlantice. Acest tratat a fost perceput ca o reacţie firească la reconfigurarea forţelor pe harta Europei, imediat după cel de al Doilea Razboi Mondial.
Expansiunii Uniunii Sovietice nu i se putea opune decât o alianţa a forţelor occidentale. Tratatul iniţial prevedea o alianţă militară şi avea să fie numit ulterior Alianţa Vest Europeană. Chiar şi in aceste conditii participarea Statelor Unite era absolut necesara pentru echilibrarea puterii militare a Uniunii Sovietice.
În 1955, URSS şi aliaţii săi formau Pactul de la Varşovia.
Raportul de forţe între NATO şi Pactul de la Varşovia avea să definească geopolitica întregii lumi pentru aproape o jumătate de secol.
ŢĂRI MEMBRE:
Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Canada, Marea Britanie, Grecia, Turcia, Germania, Spania, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Portugalia, Statele Unite, Italia, Norvegia, Islanda, Danemarca, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia
ORIGINILE ALIANŢEI:
Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea tuturor membrilor săi prin mijloace politice şi militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic şi cu principiile Cartei Naţiunilor Unite.
Încă de la începuturile sale, Alianţa a depus eforturi pentru stabilirea unei ordini juste şi durabile de pace în Europa, bazată pe valorile comune ale democraţiei, drepturilor omului şi în conformitate cu litera legii.
NATO reprezintă legătura transatlantică prin intermediul căreia securitatea Americii de Nord este în permanenţă conexiune cu securitatea Europei.
Principiul fundamental care stă la baza Alianţei este un angajament comun faţă de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securităţii acestora.
Tratatul Nord-Atlantic din aprilie 1949 - care este baza legală şi contractuală a Alianţei - a fost stabilit în cadrul Articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite, care reafirmă dreptul inalienabil al statelor independente la apărarea individuală sau colectivă.
Bazată pe cooperarea dintre state, Alianţa îşi propune să permită realizarea obiectivelor de securitate ale statelor membre şi să asigure condiţiile unui nivel egal de securitate, indiferent de conjunctură sau de capacităţile de apărare ale acestora.
Pentru realizarea obiectivului esenţial, Alianţa îndeplineşte următoarele misiuni fundamentale (conform Manualului NATO):
Furnizează o bază indispensabilă stabilităţii climatului de securitate în Europa, fondat pe dezvoltarea instituţiilor democratice şi pe dorinţa de a soluţiona în mod paşnic eventualele divergenţe. Urmăreşte ca nici un stat să nu recurgă la intimidare sau represalii împotriva altei ţări europene sau să-şi impună hegemonia;
Conform articolului 4 din Tratat funcţionează ca un „forum transatlantic” de consultare mai ales atunci când s-ar ivi o situaţie de risc asupra securităţii membrilor, dar şi asupra oricărei probleme ce prezintă interes vital pentru aceştia;
Oferă mijloace de descurajare şi apărare împotriva oricărei ameninţări care ar viza un stat membru N.A.T.O.;
Asigură echilibrul strategic în Europa.
ISTORIC:
1945 - este semnată Carta Naţiunilor Unite la San Francisco.
1948 - semnarea la Bruxelles a Tratatului asupra colaborării economice, sociale, culturale şi privind autoapărarea colectivă, de către miniştrii de externe din Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie.
1949 - la Washington se semnează Tratatul Nord-Atlantic de către Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Marea Britanie şi Statele Unite.
1951 - la Ottawa, ţările membre semnează un acord asupra Statutului NATO, a reprezentanţilor naţionali şi a Secretariatului Internaţional (Acordul asupra Statutului Civil).
1952 - Grecia şi Turcia aderă la Tratatul Nord-Atlantic. NATO îşi deschide sediul provizoriu la Palais de Chaillot, Paris.
1952 - la Paris se desfăşoară prima şedinţă permanentă a Consiliului Nord-Atlantic.
1954 - semnarea Acordurilor de la Paris. Republica Federală a Germaniei este invitată să se alăture NATO, iar Italia şi Republica Federală a Germaniei aderă la Uniunea Europei Occidentale (UEO).
1955 - Republica Federală a Germaniei devine membră a NATO.
1967 - inaugurarea, la Roma, a Colegiului NATO pentru Apărare.
1967 - Deschiderea oficială a noului Cartier General al NATO, la Bruxelles.
1982 - Spania a devenit, membru NATO
1989 - aniversarea a patruzeci de ani de la semnarea Tratatului Nord-Atlantic este marcată printr-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic şi prin alte ceremonii desfăşurate la sediul NATO şi în capitalele ţărilor membre.
29 - 30 mai 1989 - întâlnire la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles, la care participă şefi de stat şi de guvern. Preşedintele Bush anunţă iniţiative majore noi de reducere a forţelor convenţionale din Europa. Adoptarea Conceptului cuprinzător al Alianţei de control al armamentului şi de dezarmare şi publicarea unei Declaraţii a Summit-ului.
1999 - trei foste ţări comuniste, Ungaria, Republica Cehă şi Polonia, s-au alăturat NATO.
21 - 22 noiembrie 2002 - la întâlnirea de la Praga (Republica Cehă), şapte ţări au fost invitate spre a începe negocierile de aderare cu alianţa: Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Bulgaria şi România. În 2004 - ţările invitate s-au alăturat NATO. Albaniei şi Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei li s-a comunicat că nu îndeplinesc criteriile economice, politice şi militare şi că vor trebui să aştepte. Croaţia a făcut o cerere abia în 2002 şi este abia la începutul procesului.
13 septembrie 2001 - NATO a invocat, pentru prima dată în istoria sa, un articol din carta sa prin care se înţelege că orice atac asupra unui stat-membru este considerat un atac împotriva întregii alianţe. Asta a venit ca un răspuns la Atacul terorist de la 11 septembrie 2001.
10 februarie 2003 - NATO a înfruntat o criză serioasă deoarece Franţa şi Belgia au împiedicat procedura de aprobare tacită în privinţa momentului la care s-ar lua măsuri protective pentru Turcia în cazul unui posibil război cu Irakul. Germania nu şi-a folosit dreptul de veto, însă a spus că susţinea vetoul.
2004 - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia, acestea fiind ultimele state care au aderat la alianţă.
Secretarii Generali ai NATO
Lord Ismay (1952-1957)
Paul-Henri Spaak (1957-1961)
Dirk Stikker (1961-1964)
Manlio Brosio (1964-1971)
Joseph Luns (1971-1984)
Lord Carrington (1984-1988)
Manfred Wörner (1988-1994)
Willy Claes (1994-1995)
Javier Solana (1995-1999)
Lord Robertson (1999-2003)
Jaap de Hoop Scheffer (2004 - prezent)
(Sursa: Manualul NATO, 2001)


UN SUMMIT ISTORIC!

Aşa poate fi definită reuniunea ce va avea loc peste câteva zile la Bucureşti.

Încă din anul 2002, între oficialii de la Bucureşti şi Secretariatul general al NATO, au fost deschise discuţii pentru organizarea unui summit NATO la Bucureşti.
În aceşti patru ani , România fiind în concurenţă cu Portugalia pentru organizarea celei mai importatente intâlniri ce reuneşte din doi în doi ani, oficaţii responsabili din toate tările member şi partenere ale Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
La 27 aprilie 2007 insă, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia reuniunii informale a miniştrilor de externe din ţările membre NATO, organizată la Oslo, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Schaeffer, anunţa sec: “Summit-ul NATO din primăvara anului 2008 va fi găzduit de capitala României, Bucureşti”.
Iar din acel moment cel mai înalt official NATO a venit de mai multe ori în ţata nostră.
La începutul anului 2008 la Bucureşti, Jaap de Hoop Scheffer, a stabilit cu oficialii guvernamentali români, ultimele detalii pentru buna organizare a summituli ce va începe cu o cină de lucru în data de 2 aprilie, fiind clasificat ca cel mai mare din istoria de 59 de ani a pactului.
Acestă înaltă reuniune este prima pe care România ogăzduieşte, de la aderarea sa la Pactul Nord - Atlantic, dată de la care în ziua de 29 martie s-au înplinit 4 ani.
Reuniunea NATO de la Bucurestiul este a treia, după cele de la Praga (2002) şi Riga (2006), ce se organizează întro capitală din fostul bloc comunist şi fosta ţară membra a Tratatului de la VARŞOVIA, iar la întâlnirea de nivel înalt, sunt aşteptate peste 6.000 de personae.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe însărcinat cu organizarea Summitului NATO 2008, Victor Micula, a anunţat că la reuniunea la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice vor fi prezenţi la Bucureşti 24 de şefi de stat, 26 de premieri şi 86 de demnitari cu rang de ministru.
Sunt aşteptaţi, în total, 3.000 de delegaţi şi 3.500 de jurnalişti.
Potrivit lui Micula, peste 200 de ofiţeri de legătură şi 150 de voluntari pentru asistenţa jurnaliştilor în Centrul Media, tineri care provin din facultăţile de comunicare şi ştiinţe politice din Bucureşti. De asemenea, vor fi pregătite 16 săli de conferinţe de presă cu traduceri simultane, două studiouri TV şi două studiouri radio, facilităţi bancare.
Fiecare din cele 26 de delegaţii ale statelor membre ale Alianţei vor dispune de un birou, fiind amenajat şi un Business Center cu aparatura necesară pentru delegaţiile care nu îşi vor aduce tehnica IT necesară de acasă.
Victor Micula a menţionat că vor fi amenajate cinci birouri adiţionale pentru delegaţiile celor cinci ţări cu statut de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, la solicitarea specială a acestora, urmând ca cheltuielile pentru acestea să fie decontate de delegaţiile respective.
Cei aproximativ 3.500 de jurnalişti prezenţi vor avea la dispoziţie 1.000 de posturi de lucruri, dintre care 50 vor fi dotate cu calculatoare conectate la Internet.
Organizatorii Summitului vor avea 15 săli pregătite permanent pentru declaraţii, dintre care una cu 400 de locuri, două cu câte 120 de locuri, trei cu câte 90 de locuri, nouă cu câte 35 de locuri şi una cu 30 de locuri.
Programul oficial al Summitului va începe pe 2 aprilie cu o cină de lucru, pe 3 aprilie vor avea loc şedinţele Consiliului Nord-Atlantic, Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, reuniunea referitoare la Afganistan la care vor participa ţările membre ale Alianţei şi partenerii săi din întreaga lume, iar pe 4 aprilie reuniunile consiliilor NATO-Ucraina şi NATO-Rusia.

CE SPERĂ ROMÂNIA ?

Oficialii români, aşa cum apare pe pagina SETimes.com, şi-au exprimat speranţa că acest summit va duce contribuţia Alianţei la stabilitate şi securitate cu un pas mai departe şi va "arunca o lumină favorabilă" asupra ţării nostre.
Succesul reuniunii depinde de atingerea anumitor obiective concrete precum extinderea Alianţei, consolidarea parteneriatului euro-atlantic, soluţionarea chestiunii Kosovo şi a altor probleme "fierbinţi", a declarat ministrul de externe Adrian Cioroianu reporterilor.
El şi-a exprimat speranţa că summitul va contribui la consolidarea relaţiilor NATO cu ţările balcanice, în special cu Albania, Croaţia şi Macedonia, care speră să primească invitaţii de aderare la Alianţă la Bucureşti.
O asemenea măsură ar "consolida flancul sudic al Alianţei, extinzând securitatea şi stabilitatea în Balcani", şi va îmbunătăţi şi mai mult relaţiile NATO cu Bosnia - Herţegovina, Muntenegru şi Serbia.
România, alături de Canada şi opt membre est-europene ale Alianţei -- Bulgaria, Republic Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia -- a trimis o scrisoare Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, exprimându-şi sprijinul faţă de aderarea Georgiei şi Ucrainei. Cele zece ţări au cerut ca Alianţa să ofere celor două foste republici sovietice Planul de Acţiune pentru Aderare.
"În privinţa Kosovo, Aliaţii au specificat că KFOR va rămâne acolo în baza Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, dacă membrii Consiliului de Securitate nu vor decide altfel. KFOR se află acolo pentru a asigura un climat sigur pentru întreaga populaţie din Kosovo", a scris de Hoop Scheffer într-un text publicat în ultima ediţie a publicaţiei NATO Review.
La acest summit este posibil să se discute şi despre unele din principalele provocări cu care se confruntă pactul în prezent, şi anume atacurile cibernetice şi securitatea infrastructurii sectorului energetic.
La mijocul săptămânii trecute, Teodor Meleşcanu, ministrul aparării naţionale, a declarat că
RomÂnia va insista, ca, În declaraţia ce va fi adoptată cu acest prilej să se menţioneze necesitatea acoperirii mai multor ţări ale Alianţei cu un sistem complementar al NATO care să se adauge celui american ce va fi instalat în Cehia şi Polonia. În opinia sa, scut antiracheta complementar celui American, trebuie sa fie una din priorităţile Alianţei în perioada urmatoare. “Suntem de părere că sistemul antirachetă propus de SUA este o contribuţie importantă la apararea teritoriului unor ţări membre ale NATO sau a majorităţii teritoriului ţărilor membre NATO, dar, în acelaşi timp, suntem conştienţi că teritoriile altor ţări, inclusiv România, nu sunt acoperite în integralitate”, a precizat Melescanu. Ministrul român al apărării a evidenţiat, în acelasi timp, sprijinul parţii române pentru “un mesaj foarte clar pentru ţările din Balcanii de Vest, respectiv Serbia, Muntenegru şi Bosnia-Hertegovina, in legatura cu politica “porţilor deschise” pe care NATO le are cu ele şi cu dorinţa ca, pe măsura progreselor înregistrate, dialogul între ele şi Alianţă şi, în final, admiterea lor să rămână obiective ale Aliantei Nord Atlantice”. O alta poziţie pe care o va promova România va fi aceea de sprijinire a iniţierii programului Membership Action Plan pentru admiterea în NATO a Ucrainei şi Georgiei.
Deci, din punctul nostru de vedere, principala problema a Summit-ului, sau marea problemă a Summit-ului, va fi ca, la întalnirea de la Bucuresti, NATO să adopte un mesaj solidar pe toate aceste teme care sunt de maximă importanţă nu numai pentru securitatea statelor membre, ci şi pentru securitatea şi stabilitatea la nivel mondial.
Călin Popescu Tăriceanu …….
Preşedintele Traian Băsescu, cu prilejul unei întalniri cu presa străina acreditata la Bucureştipe care a avut-o joi 27 martie a.c., a reiterat sprijinul României faţă de deschiderea NATO către Ucraina şi Georgia.
“România doreşte cu ardoare ca NATO să ia în considerare cererile acestor doua state de a fi incluse în Planul de acţiune pentru aderare (MAP)”, a declarat seful statului, subliniind că “trebuie să li se dea ţări perspectiva de a-şi putea realiza dorinţă de a deveni membre ale NATO de îndata ce vor îndeplini criteriile de aderare”. O asemenea eventualitate, a estimat Traian Băsescu, “nu ar trebui să deranjeze Moscova, pentru că este vorba despre două tări suverane /.../, ce pot constitui o punte între NATO şi Rusia, ale carei interese trebuie respectate”. În ce priveşte celelalte state ex-iugoslave, preşedintele Băsescu s-a declarat favorabil unui “nou statut” în relaţiile NATO cu Bosnia-Hertegovina şi Muntenegru, statut care, în opinia sa, ar putea “trece de la Parteneriatul pentru Pace la etapa dialogului intensificat”, premergator MAP. Soluţia ar fi de dorit, de asemenea, pentru Serbia, însa “conditiile politice nu sunt reunite” pentru aceasta, a mai spus preşedintele Traian Băsescu.
Preşedintele, a mai spus că România spera ca la summitul NATO de la Bucuresti să se contureze o “strategie” pentru Afganistan care să nu se limiteze la trimiterea de noi trupe” in acest teatru de război, şi care, în opinia lui Băsescu “nu mai trebuie perceput doar ca un câmp de batalie”.
O asemenea strategie “nu ar trebui să se axeze exclusiv pe desfăşurarea de trupe suplimentare, ci si pe soluţii de dezvoltare” a ţării, a precizat el. “Alianta Nord-Atlantica trebuie să demonstreze că intervenţia militară este urmata de un proiect de dezvoltare”, a adaugat presedintele Romaniei.Traian Băsescu, a declarat că “România are intenţia de a-şi menţine angajamentul în Afganistan şi deja a răspuns la solicitarea de a trimite trupe suplimentare, mărind contingentul sau de la 500 la 780 de oameni şi acceptând ca aceştia să fie redislocaţi în sudul Afganistanului”.
Intr-o declaraţie pentru Revista NATO, preşedintele României, Traian Băsescu a ţinut să precizeze că "in Est, regiunea Mării Negre este parte a procesului NATO de promovare a democraţiei şi stabilităţii în Europa. Această regiune, situată la intersecţia Europei cu Asia Centrala şi Orientul Mijlociu este de asemenea punctul central al legăturilor comerciale, energetice şi de transport. Guvernele şi popoarele depun eforturi pentru securitate, modernizare şi o viaţă mai bună, confruntându-se în paralel cu criminalitatea transfrontalieră şi conflicte înghetate. Au fost făcute reforme şi au avut loc transformări democratice, dar provocările se menţin iar sprijinul şi asistenţa NATO sunt necesare în continuare". Presedintele Basescu a adaugat ca pentru indeplinirea acestor obiective “este nevoie de angajamentul Rusiei”.

GAFE PREZIDENŢIALE:
“Nu intenţionăm să construim o relaţie bilaterală cu Rusia” susţine Băsescu
Preşedintele român Traian Băsescu a declarat că NATO nu este o organizaţie umanitară, ci militară, care trebuie să garanteze securitatea infrastructurilor pentru transportul energiei în Europa, relatează cotidianul Le Temps, în ediţia sa electronică din 1 aprilie 2008 .
Întrebat, care este în prezent prioritatea NATO, Băsescu a precizat că Alianţa trebuie să se implice în securitatea acestor infrastructuri din domeniul energetic.
"În urmă cu 20 de ani, România era un stat comunist fixat într-una dintre cele mai atroce dictataturi. Astăzi, suntem un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene, care a revenit în familia democraţiilor europene şi transatlantice. Primim un număr mare de preşedinţi care vor analiza soarta securităţii statelor membre NATO şi UE. Este cea mai bună dovadă a evoluţiei noastre", a adăugat Băsescu, în legătură cu motivele pentru care România a insistat ca acest summit să fie organizat la Bucureşti.
Referitor la participarea preşedintelui rus Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucureşti, Băsescu a declarat că liderul de la Kremlin nu este invitat de România, ci de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. "Nu intenţionăm să construim o relaţie bilaterală cu Rusia. Prezenţa lui Vladimir Putin la summitul de la Bucureşti nu poate decât să confirme dorinţa unui parteneriat între NATO şi Rusia", a explicat Băsescu.
"Problemele de securitate care apar pentru statele membre ale Alianţei sunt valabile şi pentru Rusia. Terorismul reprezintă o ameninţare pentru statele membre NATO, dar şi pentru Rusia. Traficul de arme, de persoane şi de stupefiante ameninţă atât Rusia, cât şi statele membre NATO", a conchis el.


REACŢIA DOMNULUI ADRIAN SEVERIN LA COMENTARIILE FĂCUTE DE TRAIAN BĂSESCU LUNI SEARĂ, LA TVR

Bruxelles, 1 aprilie

Potrivit agenţiilor de presă, Preşedintele Băsescu a declarat luni seara (31 martie), la TVR, că politicienii care au semnat Tratatul cu Ucraina în 1997 şi-au dat ţara "pe nerăsuflate" şi au lăsat interesul naţional după uşă, adăugând că din cauza proastei negocieri de atunci, România se judecă acum la Haga cu ţara vecină. Preşedintele a spus că politicienii din vremea respectivă nu au ştiut să negocieze cu Ucraina şi au semnat în grabă şi după dictare un Tratat dezavantajos, deşi alte documente similare nu au fost semnate cu alte ţări.
Raportat la aceste declaraţii, domnul Adrian Severin face următoarele precizări:

Pentru domnul Băsescu, politica externă nu este sinteza intereselor naţionale şi instrumentul promovării acestora, ci o unealtă de propagandă electorală internă.

Declaraţia privind Tratatul cu Ucraina nu este doar demagogică şi nefondată ci şi profund dăunătoare României atât în relaţia cu această ţară cât şi cu aliaţii noştri euroatlantici pentru care tratatul respectiv a constituit un act de responsabilitate aducător de linişte şi stabilitate regională pe care l-au salutat la vremea respectivă. Nu poţi spune Ucrainei că vrei relaţii bune cu ea pentru ca în acelaşi timp să afirmi că bazele juridice ale acestei relaţii sunt strâmbe, îţi sunt dezavantajoase şi nu îţi plac. Ce încredere poate avea Ucraina într-un partener care priveşte relaţia cu ea din perspectiva perdantului înfuriat?

Domnul Băsescu nu a făcut nicio precizare în legătură cu aspectele concrete care să îi susţină afirmaţiile. Dacă singurul lucru care îl deranjează este faptul că România se află în proces cu Ucraina la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, trebuie spus că acesta este unul din marile succese ale Tratatului, favorabil României. Fără tratat, Ucraina nu ar fi recunoscut competenţa Curţii de la Haga de a interveni în problema delimitării platoului continental din Marea Neagră şi România ar fi fost lipsită de acest mecanism în soluţionarea problemei. Totodată, posibilitatea de a recurge la justiţia internaţională nu a împiedicat România să negocieze direct cu Ucraina ci a oferit o bază mai solidă pentru această negociere, ea asigurând, în caz de eşec al dialogului direct, un for de recurs.

Nimeni nu a obligat România să acţioneze la CIJ. De altfel, dacă domnul Băsescu doreşte, acţiunea în faţa Curţii poate fi retrasă şi în acest moment. În cazul în care nu va fi retrasă, declaraţia dânsului slăbeşte însă forţa de persuasiune a României în faţa Curţii de la Haga, care ar urma să ia decizia chiar în acest an.

I-aş aminti de asemenea domnului Băsescu că a fost membru al Guvernului care a încheiat acest tratat şi al Parlamentului care l-a ratificat, iar la data respectivă nu a spus un cuvânt legat de obiecţiunile domniei sale.

În fine, ceea ce domnul Băsescu nu a spus, probabil pentru ca nu a citit Tratatul, sau pentru că îl orbeşte furia împotriva oponenţilor care îi critică politica, este că Tratatul cu Ucraina a avut o valabilitate de numai 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Astfel, Tratatul a expirat în anul 2007, domnul Băsescu având posibilitatea, la încetarea acestuia, să decidă terminarea tratatului, prin notificarea opţiunii de a nu-l prelungi. Dacă tratatul ar fi fost păgubitor pentru interesul naţional, atunci din două una: fie domnul Băsescu, ca preşedinte al României, trebuia să ceară terminarea sa, fie, în cunoştinţă de cauză, a decis să nu o facă şi atunci se face vinovat de abandonarea interesului naţional pe care îl clamează.

Nu îmi pot explica ieşirea domnului Băsescu decât prin faptul că şi-a pierdut autocontrolul. Fie crede că simpla desfăşurare a summit-ului NATO de la Bucureşti îi aduce un avantaj de imagine atât de mare încât pe fondul acesta îşi poate permite să-şi decredibilizeze oponenţii politici, fie îşi dă seama că politica sa externă cu scopuri electoraliste şi conţinut populist e un eşec şi că, într-o formă sau alta, rezultatele summitului vor pune în lumină această crudă realitate încât înţelege să atace preventiv. Şi într-un caz şi în altul, nu pot decât observa că atunci când un lider cu instinctul politic şi cu tupeul domnului Băsescu îşi pierde cumpătul, înseamnă că el îşi simte sfârşitul aproape.


Summit-ul de la Bucuresti recorduri –
cea mai mare participare si cea mai complexa agenda din istoria NATO

Summitul NATO de la Bucureşti va aduce lucruri importante pentru viitorul Aliantei Nord-Atlantice, dar şi pentru România, în calitate de membru al Alianţei şi de stat aflat la frontiera NATO, într-o regiune cu probleme, dar şi cu oportunităţi, a declarat ambasadorul Sorin Ducaru, reprezentantul permanent al României la NATO. În ceea ce priveşte elementele de noutate pe care le aduce summitul de la Bucureşti, ambasadorul român a precizat că reuniunea este “summitul cu cea mai mare participare şi cu cea mai complexă agendă” din istoria Aliantei. De asemenea, ambasadorul a explicat că summit-ul aduce elemente de noutate, cum ar fi faptul că este “pentru prima dată când la un summit NATO, la o reuniune care ţine de una din operaţiunile importante ale Alianţei în Afganistan, avem confirmată o participare la cel mai înalt nivel a secretarului general al ONU, Ban Ki-Moon, şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso”. “Summitul de la Bucureşti va avea o agendă interesantă, care ne va ţine în suspans …. Este un summit pe agenda căruia figurează subiecte precum extinderea Alianţei cu ţări din regiunea de apartenenţă politică a Romaniei. Este vorba de acea politica a ”uşilor deschise” a NATO ce trebuie continuată prin ridicarea nivelului relaţiei cu anumite ţări. Spre exemplu, există o cerere pentru un Plan de Acţiune pentru Aderare (MAP) pentru Ucraina şi Georgia, totodată, se pune problema că unele ţări partenere ale NATO din Balcani să intre în acel Dialog Intensificat cu Alianta”, a explicat Sorin Ducaru. Pentru Romania, importanţa acestui summit, a explicat ambasadorul, stă în faptul că ţara noastra se asociază ca aliat mizei Alianţei în privinţa unor teme mari, care pot fi distinse în trei capitole. Unul dintre aceste capitole ar fi reprezentat de extindere, politica uşilor deschise şi parteneriate, altul de operaţiunile Aliantei în Afganistan şi Kosovo, iar cel de-al treilea, de raspunsul la ameninţările la adresa securităţii secolului al XXI-lea, cum ar fi cele care vizează terorismul, apararea antiracheta, securitatea energetica, apararea impotriva amenintarilor cibernetice.Ambasadorul roman a subliniat, in acelasi timp, ca unele din temele summit-ului de la Bucureşti au pentru România o miză mai mare în raport cu celelalte. “Una dintre aceste teme importante pentru România este extinderea, în condiţiile în care este vorba de extinderea Alianţei prin includerea unor ţări din zona noastra, iar acest lucru va contribui la stabilitatea regionala. O altã tema importanta este politica “uşilor deschise”, deoarece România şi-ar dori ca NATO să nu genereze frontiere, să fie un proces care să permită evoluţia altor ţări spre un statut care să le califice pentru aderare, bineinteles, dacă şi ele doresc acest lucru”, a precizat Sorin Ducaru.

Summit-ul NATO ne costă nici mai mult nici mai puţin de 26 de milioane de euro
SURSA: MAECamera Deputaţilor – 25,4 mil. RONMinisterul Afacerilor Externe – 20,4 mil. RONServiciul de Telecomunicaţii Speciale – 9,2 mil. RONServiciul de Protecţie şi Pază – 8,5 mil. RONPrimăria Bucureşti – 5,9 mil. RONCancelaria Primului Ministru – 5,5 mil. RONTVR – 5,2 mil. RONSenatul – 3,9 mil. RONMinisterul Apărării – 3,3 mil. RONAdministraţia Prezidenţială – 1,8 mil. RONMinisterul Sănătăţii – 1,4 mil. RONPrimăria Otopeni – 0,9 mil. RONSocietatea Română de Radio – 0,2 mil. RONSecretariatul General al Guvernului – 0,06 mil. RONTOTAL – 92,3 mil. RON (25,6 mil. Euro

Fără comentarii!


Autorităţile de la Kiev au solicitat includerea Ucrainei în planul de acţiuni privind aderarea la NATO

Ucraina solicită Alianţei Nord-Atlantice să fie inclusă în Planul de acţiuni pentru aderarea la acest bloc politico-militar, în cadrul summit-ului NATO de la Bucureşti, informa AP FLUX la data de 25 ianuarie 2008.
Într-o scrisoare din 15 ianuarie, adresată secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, semnată de preşedintele Victor Iuşcenko, premierul Iulia Timoşenko şi spicherul Arseni Iaţeniuk, se arată că „Ucraina este ataşată în totalitate valorilor democratice europene şi este gata să se opună, împreună cu NATO şi partenerii săi, ameninţărilor comune ale securităţii”.
Respectiva adresare către secretarul general al NATO a stârnit deja un scandal politic răsunător în Ucraina. Partidul Regiunilor, de opoziţie, a declarat că actuala conducere nu respectă prevederile constituţiei, care stipulează că Ucraina este stat neutru, nu aderă la nici un bloc militar şi nu permite desfăşurarea de trupe sau baze militare străine pe teritoriul său. De asemenea, Partidul Regiunilor, Partidul Comunist şi Blocul lui Litvin au condamnat „acţiunile ilegale şi separate” ale puterii de la Kiev şi promit că nu vor permite implicarea forţată a ţării în Alianţa Nord-Atlantică, „fără asigurarea dreptului la opinie al întregului popor”.
Dincolo de disputele vizavi de aderarea la NATO, comentatorii politici remarcă necesitatea de aderare a Ucrainei la respectivul bloc politico-militar, precum şi consecinţele acestei aderări asupra Rusiei. Or, considerându-se parte indispensabilă a Europei, autorităţile de le Kiev conştientizează faptul că dorinţa de aderare la Uniunea Europeană poate fi materializată doar prin intermediul NATO, mai informa la aceea data AP FLUX.



Cum se vede viitorul NATO de la Moscova?

După ce miercuri 26 martie, George W. Bush a anunţat că a acceptat invitaţia lui Vladimir Putin de a se deplasa la 6 aprilie la reşedinţa de vacanţa a acestuia de la Soci, dupa summitul NATO din 2-4 aprilie din România, pentru discuţii pe tema scutului antirachetă american în Europa, joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov a precizat, că presedintii Rusiei şi SUA vor discuta cu ocazia reuniunii Consiliului Rusia-NATO, ce va avea loc în cadrul summitului Alianţei de la Bucureşti, precum şi in cadrul întrevederii de la Soci toate problemele-cheie legate de securitatea europeana.”Ţara noastră, Rusia, şi SUA poarta principala responsabilitate pentru securitatea în regiunea europeană şi euroatlantica. Principalele dosare sunt scutul antirachetă, Tratatul CFE, rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune şi demilitarizarea spaţiului”, a mai spus Serghei Lavrov.

Opt ani cu putin Vladimir Putin la cârma Rusiei
La 26 martie 2000, locuitorii Rusiei l-au ales preşedinte al ţării pe Vladimir Putin.
Dacă ar fi să se facă un bilanţ a celor 8 ani petrecuţi de “ţarul de la Moscova” la Kremlin, am observa creşterea economică de care s-a bucurat Rusia, realizare ce se află pe primul loc in punctele de success ale lui Vladimir Putin.
Nici viaţa socială a Rusiei nu a rămas pe loc. Putin a insuflat oamenilor speranţa că greutăţile cu care s-a confruntat în anii `90 au fost vremelnice.
În opinia politologului Serghei Miheev, principalul rezultat al guvernării lui Putin este că, în Rusia, s-a schimbat ideologia de stat.
"Dacă în anii 90 ideologia de stat a constat în recunoaşterea daunelor sale în toate sferele vieţii, în perioada guvernării lui Putin această tendinţă a dispărut într-o măsură vizibilă".
"În orice caz, s-a schiţat un vector mai sănătos. Rusia încearcă să-şi restabilească influenţa internaţională. Renaşte producţia, a crescut nivelul de trai al populaţiei, fireşte, nu radical, însă simţitor.”
Într-adevăr, actualul regim are o mulţime de neajunsuri serioase. Unul dintre ele este birocraţia iar pe primul loc se află corupţia.

Cu ce se mândresc ruşii
Revenind la summit-ul NATO de la Bucureşti, trebuie să reamintim că Rusia nu va renunţa niciodată la a susţine şi a cere respectarea şi ratificarea Tratatul privind forţele convenţionale în Europa (CFE).
Interesul Moscovei este să-şi poată menţine capacitatea de foc a forţelor strategice nucleare care sunt compuse din Armata 27 Rachete de Gardă, cu punctul de comandă la Vladimir, Armata 31 Rachete, având comandamentul la Orenburg, şi Armata 33 Rachete de Gardă, cu baza la Omsk.
Cele 15 divizii din componenţa acestor armate sunt dotate cu 627 de rachete intercontinentale operaţionale, care pot purta 2.429 de focoase nucleare. Ruşii dispun de cinci tipuri de rachete intercontinentale: trei care poartă focoase multiple ghidate independent la ţintă (SS-18 şi SS-24, cu câte 10 focoase, şi SS-19, cu şase focoase şi două tipuri, care au un singur focos, SS-25 Topol şi SS-27 Topol-M).



Germania se opune aderarii Georgiei si Ucrainei la NATO
In ajunul summit-ului NATO, Guvernul Germaniei se pronunţă împotriva începerii negocierilor cu privire la aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO, a declarat, vineri, la Berlin purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Thomas Steg, citat de Rador.
Berlinul "tratează cu reţinere" planurile SUA faţă de Georgia şi Ucraina, a afirmat Steg, amintind în acelaşi timp că o condiţie imprescriptibilă pentru aderarea la NATO o constituie existenţa unei situaţii stabile în ţările care doresc aderarea la Alianţă.
"Nu pot fi primite în NATO ţări în care nu sunt stinse conflictele politice interne", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului german. De asemenea, acelaşi lucru este valabil şi pentru statele situate în zone de criză. În aceste condiţii, Guvernul german consideră inoportună desfaşurarea de negocieri cu Ucraina şi Georgia cu privire la perspectivele aderării lor la Alianţă. Steg a menţionat că "Georgia şi Ucraina se află deocamdată în stadiul de dialog intens", care a adăugat că propunerea SUA de a include aceste tări în "planul de acţiuni", fapt ce reprezintă o treaptă pe calea de aderare la NATO, este "discutabilă în cel mai înalt grad".
Germania, Franţa şi Italia se pronunţă categoric împotriva unui astfel de pas, intrucat în Ucraina populaţia nu sprijină dorinţa de aderare la NATO, iar Georgia nu a soluţionat "conflictele îngheţate" cu Abhazia şi Osetia de Sud
De altfel, Georgia este susţinută - în intenţia ei de aderare la NATO - de Canada, Statele Unite ale Americii, ţări din Europa Centrala şi de Vest, precum şi de ţările scandinave.

Anarhiştii germani au trimis presei române avertismente în limba română

Anarhiştii din Berlin au anunţat încă din ziua de 1 aprilie proteste în timpul Summit-ului NATO de la Bucureşti, după cum relatează agenţia NewsIn! Ei au făcut acest anunţ într-o scrisoare în limba română, pe care au postat-o pe site-ul www.contra-doxa.com, unde au mai apărut mesaje anti-NATO. "Ne vom vedea pe străzile din Bucureşti. Promisiunea e promisiune! (...) Pentru început trebuie să admitem că suntem foarte bucuroşi că autorităţile române şi media corporată au recunoscut anarhiştii ca serioşi oponenţi ai celor ce duc războaiele NATO. Dar, noi ca anarhişti (...), ne opunem în mod consecvent instituţiilor armatei, industriei armelor şi în general militarismului din lume", se arată în scrisoarea semnată "nişte anarhişti din Berlin". Potrivit semnatarilor scrisorii, principiile centrale ale filosofiei sociale anarhiste sunt cooperarea şi ajutorul reciproc între oameni, la polul opus aflându-se militarismul.



Cum vede liderul de la Casa Albă – summit-ul de la Bucureşti

Într-un interviu realizat la Casa Albă de corespondentul TVR la Washington, Tudor Naparu, reşedintele SUA, George W. Bush, şi-a exprimat încrederea căsummitul NATO de săptamana viitoare de la Bucureşti va fi unul “marcat de succese”, chiar dacă există şi provocări. În opinia sa, la summit “va exista un acord deplin” într-una din cele patru direcţii principale ale agendei de lucru, şi anume scutul antirachetă, criminalitatea virtuală şi antiterorismul.
În ce priveşte angajamentul NATO în Afganistan, care va constitui, potrivit liderului de la Casa Alba, a doua direcţie a summitului, George W. Bush a apreciat ca NATO “recunoaşte aceste provocări şi va raspunde ca atare”.
El a amintit ca preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat clar zilele trecute că Franţa işi va spori prezenţa pe teritoriul afgan şi ca administraţia americană intentionează de asemenea să procedeze la o întarire a efectivelor SUA din Afganistan.
Preşedintele SUA a notat că aşteaptă în acest context de la aliaţi “un angajament pentru securitate, pentru o strategie, şi în al doilea rând un angajament în ce priveşte numărul de trupe în zonă”. “Succesul nu se întamplă peste noapte, cere timp”, a menţionat Bush, apreciind că “în ambele cazuri vom ajunge la o întelegere”.Cea de-a treia direcţie a summitului de săptămana viitoare o va constitui, potrivit preşedintelui american, extinderea NATO, iar in acest context George W. Bush a evocat “un moment istoric pentru Bucureşti”, care va găzdui un summit ce va marca extinderea Aliantei atlantice cu trei noi ţări. Liderul de la Casa Alba a ţinut să precizeze că, deşi are “părerile proprii în această privinţă, toate deciziile se vor lua în Romania”.
În al patrulea rând, summitul de la Bucureşti se va referi la aspiraţiile Ucrainei şi Georgiei de a adera la NATO, a spus preşedintele american. “Cu siguranţă va fi un summit istoric. Nu ştiu dacă “dificil” este cuvantul potrivit; eu l-aş numi “istoric” “, a conchis George W.Bush. In acelasi interviu, difuzat joi seara pe postul naţional de televiziune TVR 1, George W. Bush, s-a declarat “optimist” în ce priveşte posibilitatea unei “deschideri’ în problema scutului antirachetă cu prilejul întalnirii pe care o va avea cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul NATO de la Bucuresti. “Sper să avem o deschidere”, a afirmat Bush, precizând că motivul acestui optimism este “întalnirea foarte bună” pe care secretarul de stat Condoleezza Rice şi ministrul apărarii Robert Gates au avut-o recent, la Moscova, cu “preşedintele Putin şi echipa sa”.
Intrebat dacă Bucureştiul ar putea fi locul unui acord istoric pe acest subiect, preşedintele Bush a declarat că, probabil, în timpul alocat întalnirii de la Bucureşti, vor fi stabilite detaliile vizitei pe care i-o va face lui Vladimir Putin la Soci, după summit. “Acolo vom vorbi in amănunt despre scutul anti-racheta, pentru că este foarte important ca preşedintele rus să înteleagă că acest sistem de apărare nu este împotriva Rusiei, ci impotriva unei ameninţări comune care ar putea fi o racheta lansata din Orientul Mijlociu”, a subliniat Bush.Referindu-se la vizita sa bilaterală în Romania cu prilejul summitului NATO, liderul de la Casa Albă şi-a exprimat încrederea că aceasta va contribui la adancirea relaţiilor bilaterale şi va oferi asigurarea că cetăţenii ambelor ţări înteleg că intre SUA şi România “exista mai mult decat angajamentul din Irak şi Afganistan”. “Relaţiile noastre sunt mai mult decat atât, decât ameninţările cu care suntem confruntaţi. Relatiile noastre sunt comerciale, educaţionale, există în America un puternic interes în ce priveşte investiţiile”, a notat George W.Bush. Presedintele SUA a calificat aportul României la razboiul împotriva extremismului drept o “contribuţie importantă care a atras sacrificii din partea NATO, din partea românilor, în special a celor care şi-au pierdut apropiaţii în acest razboi”, şi le-a transmis “sincere condoleanţe şi rugăciuni” familiilor îndoliate.George W. Bush a confirmat ideea unui proiect comun Statele Unite - NATO de creare a unui sistem de apărare impotriva rachetelor cu rază scurtă de acţiune, sistem care să acopere România, Grecia şi Turcia, şi care să completeze scutul american.
Amintind că “ideea scutului anti-racheta, în ce priveşte SUA, este impotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune”, preşedintele american a admis că “e nevoie de aparare şi impotriva celor cu rază scurta”. “Şi aici NATO şi Statele Unite ar putea colabora pentru a se asigura că această aparare anti-racheta îi protejează pe toti prietenii şi aliatii nostril”, a afirmat presedintele Bush


Programul preşedintelui Bush

Preşedintele SUA, George W. Bush ajunge la Bucureşti în data de1 aprilie, după o vizită în Ucraina.
Pe 2 aprilie dimineata, liderul de la Casa Alba va rosti un discurs la Bucureşti, după care se va deplasa la Constanţa unde va avea o întâlnire bilaterală cu preşedintele României, Traian Băsescu. Cei doi presedinti vor discuta despre o gama de probleme bilaterale", a precizat Stephen Hadley consilierul pe probleme de securitate naţionala a preşedintelui SUA George W. Bush, la anunţarea programului liderului de la casa Albă.
Din programul, pentru aceeaşi zi, reiese că preşedintele Bush va reveni la Bucureşti pentru a se întalni cu secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, iar apoi va lua parte la o cină de lucru alături de liderii statelor NATO.
Joi, 3 aprilie, preşedintele Bush "va participa la Summit-ul NATO de la Bucureşti, la care sunt aşteptate decizii în legătură cu primirea de noi membri". Bush va participa apoi la o reuniune in cadrul Summit-ului cu liderii ţărilor care vor primi în cursul dimineţii invitaţia de aderare, a spus Hadley, adăugând că preşedintele SUA va asista şi la Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (Euro-Atlantic Partnership Council), care va fi sub forma unui prânz de lucru.
În opinia lui Hadley, organizarea Summit-ului NATO la Bucuresti "este o mărturie a modului în care procesul de extindere a NATO a contribuit la transformarea cu succes a României şi a altor noi democraţii din Europa Centrala şi de Est".
George W. Bush va merge în Rusia după vizita din Croaţia, programată pentru 5 aprilie, imediat după summitul NATO de la Bucureşti. Va fi, foarte probabil, ultima întâlnire Bush - Putin, înainte de încheierea mandatului prezidenţial al acestuia din urmă.

1 APRILIE 2008
George W. Bush declară că Rusia nu va avea drept de veto privind aderarea unor ţări la NATO

Rusia "nu va avea drept de veto" la summit-ul NATO de la Bucureşti, de săptămâna aceasta, care urmează să decidă dacă Ucraina şi Georgia vor deveni candidaţi oficiali pentru aderarea la NATO, a declarat marţi la Kiev preşedintele american George W. Bush.
Întrebat dacă Moscova face presiuni împotriva aderării celor două ţări, Bush a subliniat că "Rusia nu va avea drept de veto cu privire la ceea ce se întâmplă la Bucureşti".
Bush, sosit luni seara într-o vizită în Ucraina, a mai declarat că susţine ideea ce Ucraina şi Georgia să devină candidaţi oficiali pentru aderarea la NATO.
"Susţinem MAP (Planul de Acţiuni pentru Aderare) pentru Ucraina şi Georgia", a afirmat Bush într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ucrainean, Viktor Iuşcenko, desfăşurată la Kiev.
Rusia nu trebuie să se teamă de apropierea Ucrainei de NATO, a mai precizat liderul american. "Nu trebuie să vă temeţi de acest lucru, domnule Putin", a subliniat Bush, evocând cele discutate cu preşedintele rus în timpul unei "conversaţii recente", în cadrul căreia l-a informat cu privire la sprijinul Washingtonului faţă de apropierea Kievului de NATO.
Ucraina şi Georgia sunt angajate în prezent într-un "dialog intensificat" cu Alianţa, privind aderarea lor.
Ele cer să treacă la etapa următoare, Planul de Acţiuni pentru Aderare la NATO, devenind astfel candidaţi oficiali la aderare.

Nu există nici o legătură între aderarea Ucrainei la NATO şi scutul antirachetă

Preşedintele american George W. Bush a declarat marţi 1 aprilie a.c. la kiev, că nu există nici o legătură între demersurile Ucrainei şi Georgiei de aderare la NATO şi planurile Statelor Unite de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în Europa.
"Aceasta este o interpretare greşită", …"Cred cu tărie că Ucraina şi Georgia ar trebui să primească MAP (Planul de Acţiuni pentru Aderare) şi nu există nici un târg" în acest sens, a adăugat el.
Bush a precizat că i-a explicat acest lucru preşeditnelui rus Vladimir Putin.
Rusia se opune unei aderări a celor două ţări foste sovietice la NATO şi critică de asemenea planurile americane de instalare a scutului antirachetă în Cehia şi Polonia.



Ban Ki-Moon prezent la Summit-ul NATO

Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon, va fi prezent la Bucureşti la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice.
Unul dintre subiectele principale de pe agenda de discuţii a Summit-ului Alianţei Nord-Atlantice se refera la situatia din Afganistan, la a carei reconstrucţie participa şi ONU.


Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, va sosi la Bucuresti joi, 3 aprilie

Oficialul Uniunii Europene va participa la un prânz de lucru al Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC), organism din care fac parte pe lângă cele 26 de state membre ale NATO şi 23 de state partenere din Europa de Est, Asia Centrala şi Balcanii de Vest.La reuniunea EAPC va fi prezent şi preşedintele SUA, George W. Bush.După reuniunea EAPC, liderul de la Casa Albă şi preşedintele Comisiei Europene vor participa la o întâlnire consacrată Afganistanului, la care liderilor NATO li se vor alătura preşedintele afgan Hamid Karzai, secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, şi alţi parteneri din Afganistan, incluzând aici Uniunea Europeană, Banca Mondială şi toate ţările care au contribuit cu trupe la Forţa internaţională de asistenţă pentru securitate din Afganistan (ISAF), condusă de NATO


TRADATORI EXISTĂ PESTE TOT
cu cateva zile inainte de summitul de la Bucureşti presa a intrat in posesia ofertei NATO făcut Rusiei pe tema CFE

Ţările din NATO au divulgat propunerile pe care le-au făcut Rusiei, fară rezultat, pentru ieşirea din impasul legat de Tratatul pentru Forţele Convenţionale în Europa (CFE), relateaza AFP.
"In toamnă lui 2007, Statele Unite, cu susţinerea tuturor aliaţilor NATO, au prezentat o oferta care răspundea tuturor îngrijorarilor exprimate de Rusia pe tema CFE", potrivit unei declaratii a oficialilor NATO. Rusia a suspendat la 12 decembrie aplicarea CFE, un tratat-cheie pentru securitatea Europei, care a limitat în 1990 arsenalele militare din Atlantic până in Urali. Moscova a explicat suspendarea, prin refuzul ţărilor din NATO de a ratifica noua versiune a tratatului, atât timp cât Rusia nu-şi retrage trupele din Georgia şi Transnistria.
Din toamna lui 2007, ţările din NATO şi Rusia nu au mai reuşit să iasă din impas.
Potrivit unui diplomat NATO, "ruşii ne spun că, pentru că ei au ratificat versiunea adaptata a tratatului, acum noi trebuie să facem primul pas, iar noi le răspundem că trebuie să dea un răspuns la propunerile făcute la sfarşitul lui 2007". "De la suspendarea tratatului, nimeni nu a trecut linia roşie", a notat el.
Propunerile occidentalilor constau în ratificarea de catre ţările din NATO a versiunii adaptate a CFE şi aplicarea în paralel de către Rusia a unor măsuri, începând cu retragerea trupelor din Transnistria şi Georgia. La rândul lor, ţările din NATO, care nu au făcut parte din CFE-ul original din 1990, mai ales statele baltice, care nu erau independente atunci, ci republici sovietice, ar trebuie să "spună public" ca sunt dispuse sa ratifice noua versiune de la intrarea sa în vigoare, satisfacând astfel una dintre cerintele Moscovei.
Intre timp, ţările din NATO şi Rusia urmează să le ceara tuturor semnatarilor CFE să respecte strict versiunea modificată, fără să aştepte ratificarea.
La încheierea procesului, după ce versiunea modificata ar intra în vigoare, ţările din NATO ar urma să analizeze tratatul cu Rusia şi să "aducă schimbări, acolo unde este posibil, la plafoanele echipamentelor militare".
Una dintre cererile Rusiei este revizuirea limitarilor şi plafoanelor impuse trupelor şi materialelor sale pe care le-ar putea desfăşura şi deplasa pe flancul său din Nord şi mai ales pe cel din Sud. Rusia consideră aceste clauze drept depăsite şi dezechilibrate.
Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, considera că "publicarea acestor propuneri are ca scop exercitarea de presiuni asupra ţării sale" , cu cateva zile înainte de întalnirea dintre Vladimir Putin si omologii sai din NATO la Bucuresti.


Marele summit NATO de la Bucureşti va fi dublat de o reuniune a „tineretului atlantist”

Summit-ul oficial al NATO va fi dublat de un "Summit al Tineretului Atlantist", care se va desfăşura în aceeaşi perioadă – 2-4 aprilie 2008.
Întâlniri similare ale “tinerilor atlantişti” au mai fost organizate, în ultimii ani, cu prilejul reuniunilor NATO de la Praga şi Istanbul. La Bucureşti, vor veni peste 100 de reprezentanţi ai tineretului, proveniţi din 35 de ţări membre şi partenere ale NATO. Gazda oficială a tineretului atlantist va fi Serviciul Român de Informaţii. Unele acţiuni ale summit-ului tineretului se vor desfăşura la sediul central al SRI, iar altele la Academia Naţională de Informaţii. Participanţii la summit-ul tineretului vor avea întâlniri cu secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, cu comandantul suprem al forţelor NATO din Europa (SACEUR), generalul John Craddock, precum şi cu preşedintele României, Traian Băsescu.
O serie de oficiali veniţi la Bucureşti pentru summit-ul NATO ar putea avea întâlniri şi cu tinerii atlantişti. Printre aceştia s-ar putea număra preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, precum şi înalţi reprezentanţi ai guvernelor din Croaţia, Macedonia şi Albania.
Principalele teme discutate la forumul tineretului vor fi legate de prevenirea terorismului şi de securitatea energetică.
Potrivit directorului SRI, George Cristian Maior, "tinerii de azi sunt liderii politici de mâine şi de aceea acest summit are un rol foarte important în formarea viitorilor analişti şi a celor care vor fi angrenaţi în dezvoltarea rolului Alianţei Nord-Atlantice în perspectivă".


1-3 Aprilie 2008, Bucuresti FORUMUL TRANSATLANTIC 2008

La Cercul Militar Bucureşti în perioada 1 – 3 aprilie a fost organizată o întâlnire la nivel înalt înalt a liderilor politici, formatorilor de opinie şi academicienilor unde s-au discutat cele mai presante şi interesante subiecte ale comunităţii NATO.
Conferinţa de la Bucureşti, a continuat seria anterioară de reuniuni la nivel înalt ale NATO, fiind o platformă publică oficială pentru acesta summitul Trans Atlantic.Evenimentul a fost organizat de către “The German Marshall Fund” din Statele Unite împreuna cu Chatham House şi a fost susţinut de către Comitetul de Sprijin al Summit-ului NATO 2008.


Diverse

NATO îşi lansează televiziune online la summitul de la Bucureşti

NATO intenţionează să lanseze, la summitul NATO de la Bucureşti de săptămâna viitoare, un canal TV care să emită pe internet, pentru a îmbunătăţi imaginea Alianţei, a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al organizaţiei, James Appathurai.Proiectul va fi lansat la summitul de la Bucureşti, iar imaginile, care vor putea fi accesate de pe site-ul Alianţei, http://www.nato.int, vor putea fi preluate şi de posturile de televiziune.Proiectul se va concentra asupra misiunii NATO din Afganistan, unde Alianţa are 47.000 de militari. Cinci echipe de televiziune vor transmite în mod regulat din Afganistan.
Mare parte din finanţarea proiectului este acoperită de Danemarca.Proiectul face parte dintr-un efort de popularizare a misiunii NATO în Afganistan, mai multe dintre ţările membre confruntându-se cu opoziţia opiniei publice faţă de aceasta.
Ştirile despre Summit-ul NATO de la Bucureşti, disponibile pe www.summitbucharest.ro sunt disponibile şi pe telefonul mobil. Accesand m.summitbucharest.ro, veţi putea citi pe telefonul mobil informaţii de ultima ora despre reuniunea la nivel înalt de la Bucureşti.

Timbre cu folie de aur pentru a marca Summitul NATO

Summit-ul oficial al NATO de la bucureşti nu a lăsat neimplicată filatelia română, aşa se face că Romfilatelia începând cu 2 aprilie 2008 a pus în circulaţie emisiunea de mărci poştale cu tematica Evenimente NATO, Bucureşti 2008.
Marca poştală a emisiunii este realizată dupa macheta grafică a artistului plastic Octavian Penda, care reuneşte elemente cu valoare de simbol ale spatiului românesc cu elementul central al siglei NATO. Mesajul imaginii marcii poştale este transmis de personajul feminin ce întruchipeaza Victoria, purtand intr-o mana ramura de maslin - simbol al păcii - şi în cealaltă scutul decorat cu un blazon ce reproduce detalii din Stema României. Emisiunea filatelică se constituie într-o premieră tehnica pentru România: toate mărcile poştale ale minicolilor cu opt timbre au fost imprimate cu folie de aur sau cu folie de argint.
Începând cu 2 aprilie 2008, emisiunea filatelică poate fi gasită în toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din tara.

Măsuri speciale la frontieră
Pe timpul lucrărilor summit‑ului, la nivelul întregii frontiere A ROMÂNIEI, peste 1.800 poliţişti de frontieră au dost angrenaţi în cadrul dispozitivelor de securitate. În perioada 1‑20 martie, la un trafic de peste 2.500.000 treceri de persoane (peste 1.280.000 treceri pe sensul de intrare în ţară şi 1.300.000 pe sensul de ieşire) şi 850.000 treceri de autovehicule, timpul de staţionare la controlul de frontieră a variat între două şi douăzeci de minute, în funcţie de numărul persoanelor şi capacitatea mijlocului de transport controlat (autoturism, autocar, TIR), iar pe durata summit-ului fluxul a …………………………………(vine cum avem informaţia)

Protestele antiglobalizare au însoţit de fiecare dată reuniunile NATO


Protestatarii anti-NATO avertizează asupra consecinţelor globalizării dar şi asupra războielor. Ucraina pare însă cel mai îndârjit dintre adversarii NATO. Cele mai recente proteste faţă de politica Alianţei Nord-Atlantice au avut loc zilele acestea, la Simferopol, în Crimeea. Aproximativ 5.000 de oameni, între care numeroşi susţinători ai partidului comunist, au manifestat faţă de decizia guvernului de la Kiev de apropiere faţă de NATO. Ele urmează unor demonstraţii similare care au avut loc în ianuarie. Proteste faţă de politica Alianţei au avut loc şi în Rada Supremă din Kiev. Ucrainenii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de politica Alianţei şi anul trecut. Manifestaţii importante au avut loc în noiembrie 2005, la Kiev când mii de oameni au ieşit în stradă.Un alt protest a avut loc în februarie, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen. Cinci mii de pacifişti, susţinuţi de partidul german de stânga au ieşit pe străzi. Mobilizaţi pentru a preveni violenţele au fost aproximativ 4000 de poliţişti. Protestarii au cerut retragrea trupelor din Afganistan şi Irak. Ei au acuzat marile puteri membre ale Alianţei Nord-Atlantice că operaţiunile NATO ascund de fapt interese economice.În mai 2007, mii de activişti anti-globalizare şi pentru pace au protestat la Gothenburg, în Suedia unde a avut loc un exerciţiu militar al NATO. Manifestanţii, mulţi dintre ei susţinători ai stângii, au strigat sloganuri care invitau la înţelegere şi iubire. Nu mai puţin de 100.000 de persoane au protestat la adresa Alianţei şi a preşedintelui George W. Bush, şi în timpul summitului NATO de la Istanbul, în 2004. Activişti antiglobalizare au ieşit la cel mai recent summit G8, desfăşurat în Germania. Autorităţile au mobilizat peste 15.000 de poliţişti dar şi peste 1.000 de militari, pentru a se opune celor în jur de 100.000 de manifestanţi. Cele mai dure proteste antiglobalizare şi anti-război au avut loc în vara trecută la Rostock. Cei peste 10 mii de protestatari au blocat căile rutiere şi feroviare.433 de poliţişti au fost răniţi, iar 30 dintre ei au ajuns în stare gravă la spital, după ce demonstranţii au aruncat cu sticle şi pietre în forţele de ordine.

Mii de ucraineni au protestat faţă de vizita lui George W. Bush la Kiev

Mai multe mii de persoane, reunite la apelul lansat de Partidul Comunist şi alte formaţiuni socialiste, au manifestat în centrul capitalei, scandând mesaje ca "Fuck Bush", "Fuck NATO".au manifestat luni 1 aprilie 2008, la Kiev, împotriva vizitei preşedintelui american George W. Bush şi a aderării ţării lor la Alianţa Nord-Atlantică.
Protestatarii au incendiat şi un manechin cu chipul preşedintelui american, şi au arborat pancarte cu mesajele "NATO înseammă război, moarte şi lacrimi", "Nu NATO", sau "Bush dictator ucigaş".

PRESA ŞI SUMMIT


3500 de jurnalişti din toată lumea vor fi pzeuenţi la Bucureşti în perioada Summit-ului NATO.
Încă de marţi dimineaţa, sute de jurnalisti au început sa soseasca la Centrul de presa din Palatul Parlamentului României. Primele echipe de jurnalişti străini provin China, Italia, Japonica , Croaţia, Marea Britanie şi Spania.
Centrul Media este situat chiar în cladirea care gazduieste Summit-ul NATO, şi este amplasat pe patru etaje.
Centrul de broadcasting (emisie audio-video), cabinele de editare pentru radio şi televiziune şi zona de catering se află la parter (S2). Cele doua spaţii de lucru pentru jurnalişti se află la etajul al doilea (P) şi la etajul al treilea (P1).



Presei internationale:
Times
preluat de Rador

NATO va împlini 60 de ani, anul viitor, vârsta la care mulţi se gândesc la pensionare. Alianţa doreşte însa cu disperare să-şi continue munca. Vrea să se reinventeze, pentru a înfrunta încrezatoare viitorul, dar nu ştie sigur cum. Este o provocare cu care se confruntă cei care se întrunesc pentru summitul NATO care începe la Bucuresti miercuri.
Cu 20 de ani în urma, ideea ca o astfel de reuniune ar putea avea loc în România - stat comunist cu veleităţi de independenţă, dar oricum membru al Pactului de la Varşovia - ar fi părut o glumă. De atunci, Europa s-a schimbat în atât de mare măsură, încât gazda nu face parte doar din NATO, ci si din UE. Este un merit al realizarilor supreme ale NATO din perioada razboiului rece. Întrebarea este dacă este posibil să fie adaptat un organism inventat pentru acel conflict, astfel încat să joace un rol într-o ordine internaţională complet nouă.
La un moment dat, se parea că Afganistanul va fi dezacordul care va domina întrunirea. Aceasta este principala responsabiliate militară şi politică a NATO în prezent, dar mulţi dintre membrii săi au fost reticenţi să se implice mai mult decat simbolic. Impresia că povara este împarţită inechitabil a determinat Canada sa ameninţe cu reducerea drastica a implicării sale, dacă alte state nu vor trimite militari la faţa locului şi nu-i vor angaja în lupte.
O scindare potentiăl critică a rândurilor NATO a fost evitataă doar datorită disponibilităţii exprimate de Nicolas Sarkozy, de a amplifica implicarea Franţei în încercarea de stabilizare a Kabulului şi de eradicare a talibanilor. De aceea, preşedintele francez va fi tratat ca erou al momentului, la summit. Si pe merit.
Desi intervenţia lui este binevenită, există un inconvenient. Face ca intrebarea fundamentală - "Care este acum scopul existenţei NATO?" - să poată fi din nou evitată. Aceasta nu înseamnă că Bucureştiul va fi complet privat de dramatism. Căci vor fi discuţii asupra unei alte probleme: "Unde se afla graniţele naturale ale NATO?"
Reuniunea ar urma să aprobe candidaturile Croatţei, Albaniei şi, subiect al obiecţiilor Greciei privind numele acestei ţări, Macedoniei. Comparativ, această extindere nu suscită controverse. Poziţiile Ucrainei şi Georgiei reprezintă o cu totul altă chestiune. Ambele doresc să fie luate în discuţie pentru Planul de Acţiune în vederea Integrării (MAP), echivalentul instituţional NATO pentru o tabără de antrenament prealabil aderării.
Administraţia Bush a pledat pentru ambiţiile lor, dar mulţi din aliaţii cheie, în special Germania, se tem că dacă se ia această măsură ar fi greu ca cele două ţări să fie private de integrare, la un moment dat. Aceasta este considerata drept un demers extrem de provocator de către Moscova.
Angela Merkel nu este singura care se indoieşte ca ar fi intelept ca viitorului preşedinte rus Dmitri Medvedev să-i fie rezervată o astfel de primire. S-ar prea putea să apara un compromis prin care uşa NATO să fie deschisă pentru Kiev şi Tbilisi, dar nu atât de larg încât vreuna din acestea să poată împinge un picior înauntru, în maniera ireversibilă. Un astfel de compromis nu ar fi un lucru rău.
Acest episod arata că, dacă nu-şi gândeşte mai profund rolul şi relaţiile cu vecinii săi, NATO riscă să devină un club tot mai larg, cu o misiune tot mai vagă. Summitul NATO poate fi un exerciţiu de încurajări publice şi ciorovăieli private. A 60-a aniversare din 2009 nu va fi un eveniment reconfortant, dacă acest şablon persistă.

Prima sosită la Bucureşti a fost cea a Macedoniei

Reprezentanţi Macedoniei au fost prima delegaţie oficială sosită pentru Summit-ul NATO. Aeronava care i-a adus pe oficialii macedonieni a terizat in ziua de 1 aprilie 2008 - ora 12:00, pe Aeroportul "Henri Coandă" din BucureştiFosta Republică Iugoslavă a Macedoniei ar putea intra în NATO cu condiţia să ajungă la un acord cu Grecia privind denumirea oficială a ţării, nefiind acceptat numele provinciei istorice care l-a dat pe Alexandru Macedon.


IMPORTANT PENTRU DOCUMENTARE

Relaţii România – NATO
Iulie 1990 - Primul Ministru al Romaniei, Petre Roman, adresează, în scris, Secretarului General al NATO, domnul Manfred Worner, invitaţia de a vizita România. În scrisoare, propune şi acreditarea unui ambasador român la NATO. ● Octombrie 1990 - Ambasadorul român în Belgia este autorizat să iniţieze relaţii diplomatice cu NATO ● Octombrie 1990 - Primul ministru român se întalneşte, la Bruxelles, cu Secretarul General al NATO ● Decembrie 1990 - Şeful Statului Major general român viziteaza Cartierul General al NATO de la Bruxelles şi se întalneste cu Secretarul general al NATO şi cu reprezentaţii permanenţi militari ai statelor membre NATO. ● Iulie 1991 - Secretarul general al NATO, Manfred Worner, vizitează România ● Octombrie 1991 - Preşedintele român, Ion Iliescu, trimite secretarului general NATO un mesaj în care afirmă disponibilitatea României de a se angaja într-o cooperare stransă cu NATO, aceasta fiind singura organizaţie capabilă, din punct de vedere politic şi militar, să asigure stabilitatea şi securitatea noilor democraţii europene, aflate într-o stare incipientă. ● Decembrie 1991 - Ministrul român al afacerilor externe, Adrian Năstase, participă la prima întalnire a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (NACC). Propune intensificarea cooperarii cu NATO. ● Februarie 1992 - Secretarul general al NATO, Manfred W�rner, efectueaza o vizita in Romania. Este inaugurat Centrul euro-atlantic. ● Februarie 1993 - Presedintele Ion Iliescu viziteaza Cartierul General al NATO. Este reafirmata dorinta Romaniei de a se integra in structurile euro-atlantice. ● Octombrie 1993 - Adjunctul secretarului apararii al SUA efectueaza o vizita la Bucuresti si prezinta propunerea americana de stabilire a unui Parteneriat pentru Pace. ● Ianuarie 1994 - Romania este prima tara post-comunista care se alatura programului Parteneriatului pentru Pace (26 ianuarie 1994); programul individual este semnat in mai 1995. ● Octombrie 1995 - Romania semneaza Acordul privind Statutul Fortelor intre membrii NATO si participantii la PfP. ● Mai 1996 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectueaza o vizita in Romania ● Iunie 1996 - Parlamentul roman adreseaza un apel parlamentelor statelor membre NATO in care solicita sprijin pentru aspiratiile Romaniei de a deveni membru NATO. Apelul subliniaza consensul politic intern asupra acestui obiectiv major al politicii externe romanesti. ● Februarie 1997 - Presedintele roman, Emil Constantinescu, se intalneste, la Bruxelles, cu membrii Consiliului Nord-Atlantic si cu secretarul general al NATO, Javier Solana. Cu acest prilej, subliniaza vointa ferma a Romaniei de a se alatura Aliantei Nord-Atlantice. ● Aprilie 1997 - Parlamentul roman adopta, in unanimitate, un mesaj adresat celor 16 membri NATO, solicitand sprijin pentru o decizie favorabila Romaniei, cu prilejul summit-ului de la Madrid. ● Iulie 1997 - In cadrul summit-ului NATO de la Madrid, Republica Ceha, Ungaria si Polonia primesc invitatia de a se alatura Aliantei. Comunicatul final confirma continuarea procesului de largire; textul nominalizeaza Romania printre statele candidate care au realizat progrese semnificative in indeplinirea criteriilor de aderare la NATO. ● Aprilie 1998 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectueaza o vizita oficiala in Romania. ● Octombrie 1998 - Parlamentul roman aproba cererea NATO ca avioanele Aliantei sa poata utiliza spatiul aerian al tarii noastre pentru posibile operatiuni militare impotriva Iugoslaviei, numai in situatii exceptionale si de urgenta. ● Februarie 1999 - Militari din Romania si Statele Unite stabilesc un centru de monitorizare a traficului aerian care sa acopere, in afara teritoriului romanesc, si ariile invecinate. ● Martie 1999 - Ca urmare a unei solicitari NATO, Romania inchide trei aeroporturi in vestul tarii - Timisoara, Arad, Caransebes - pana la sfarsitul operatiunilor Aliantei impotriva Iugoslaviei. ● 18 aprilie 1999 - NATO solicita Romaniei deschiderea spatiului aerian pentru avioanele aliate. ● 20 aprilie 1999 - Consiliul Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) si Guvernul Romaniei dau curs acestei solicitari. ● 22 aprilie 1999 - Parlamentul autorizeaza avioanele NATO sa utilizeze spatiul aerian romanesc in timpul operatiunilor din Iugoslavia. ● 23 - 25 aprilie 1999 - Summit-ul NATO de la Washington; NATO prezinta MAP (Membership Action Plan) care pune bazele unui mecanism de pregatire si evaluare individuala a tarilor candidate. ● Mai 1999 - Ministerul Apararii Nationale confirma faptul ca fortele aeriene NATO au dreptul sa utilizeze aeroporturile romanesti pe durata operatiunilor din Iugoslavia. ● Mai 1999 - Reprezentantii guvernului roman si cei ai NATO semneaza un acord referitor la conditiile in care avioanele aliate vor putea utiliza spatiul aerian romanesc. ● 17 iunie 1999 - Parlamentul roman aproba, cu majoritate de voturi, cererea presedintelui Emil Constantinescu de a permite tranzitul spre Iugoslavia via Romania al contingentelor cehe si poloneze din cadrul trupelor internationale de mentinere a pacii pentru Kosovo (KFOR). ● Iulie 1999 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, viziteaza Romania. ● Februarie 2000 - Secretarul general al NATO, George Robertson, efectueaza o vizita la Bucuresti ● Iunie 2000 - Noul Comandant Suprem al Fortelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectueaza o vizita in Romania. ● Mai 2001 - Reuniunea NAC - Romania. Este analizat progresul realizat in indeplinirea obiectivelor Planului National de Aderare la NATO, ciclul II ● Mai 2001 - Reuniunea ministeriala EAPC, Budapesta ● Septembrie 2001 - Parlamentul decide, cu o majoritate coplesitoare, participarea Romaniei, ca aliat de facto al NATO, la lupta impotriva terorismului international cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. Romania va asigura acces la spatiul sau aerian, aeroporturi, facilitati terestre si maritime, in cazul in care va exista o cerere NATO in acest sens. ● Decembrie 2001 - Reuniunea ministeriala EAPC, Bruxelles ● Decembrie 2001 - Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectueaza o vizita la Bucuresti. ● Ianuarie 2002 - Comandantul Suprem al Fortelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, face o vizita in Romania si apreciaza progresul realizat in reforma sectorului militar. ● Martie 2002 - Are loc la Bucuresti summit-ul "Primavara noilor aliati" al tarilor candidate la NATO. ● Aprilie 2002 - Reuniunea NAC - Romania. Au fost analizate ultimele progrese ale Romaniei in indeplinirea obiectivelor Planului National Anual de Aderare la NATO, ciclul III. Delegatia romana a fost condusa de Primul Ministru, domnul Adrian Nastase. ● Aprilie 2002 - Intalnirea dintre presedintele Ion Iliescu si secretatul general NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles. ● Mai 2002 - Reuniunea ministeriala EAPC, Reykjavik. ● 21 noiembrie 2002 - Summit-ul NATO de la Praga - Romania este invitata sa inceapa convorbirile de aderare. ● 22 noiembrie 2002 - Reuniunea ministeriala EAPC, Praga ● 13 decembrie 2002 - S-a desfasurat, la Bruxelles, prima runda a convorbirilor de aderare a Romaniei la NATO. Delegatia romana a fost condusa de domnul Mihnea Motoc, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe. ● 9 ianuarie 2003 - S-a desfasurat, la Bruxelles, a doua runda a convorbirilor de aderare a Romaniei la NATO. ● 27 - 29 ianuarie 2003 - Echipele de experti NATO in probleme de aparare, securitate si economice s-au aflat in vizita in Romania ● 18 februarie 2003 -Are loc, la Bruxelles, reuniunea SPC(R) + Romania. Este luat in discutie calendarul Romaniei pentru finalizarea reformelor. ● 3 martie 2003 - Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectueaza o vizita in Romania. ● 21 martie 2003 - Ministrul roman al afacerilor externe a trimis secretarului general NATO o scrisoare care confirma vointa si capacitatea Romaniei de a indeplini obligatiile si angajamentele tarii noastre de a deveni membru cu drepturi depline al NATO. La aceasta scrisoare, a fost anexat calendarul Romaniei de finalizare a reformelor. ● 26 martie 2003 - Ministrul roman al afacerilor externe participa, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare ● 4 - 5 aprilie 2003 - Are loc, la Snagov, reuniunea informala a primilor ministri din cele sapte state invitate sa adere la NATO. ● 7 mai 2003 - Reuniunea NAC + 7 de la Bruxelles ● 7-8 mai 2003 - Vizita in SUA a celor sapte ministri ai afacerilor externe din tarile invitate sa adere la NATO, cu ocazia votului din Senat asupra rezolutiei de ratificare a Protocolului de aderare ● 8 mai 2003 - Ratificarea protocoalelor de aderare de catre Congresul SUA ● 19 mai 2003 - Vizita adjunctului secretarului apararii al SUA, Paul Wolfowitz, in Romania ● 20 mai 2003 - Reuniunea la nivelul presedintilor parlamentelor din statele membre ale Grupului Vilnius si din tarile membre NATO ● 3 iunie 2003 - Reuniunea ministeriala NAC si EAPC la nivel de ministri de externe de la Madrid ● 12 iunie 2003 - Reuniunea ministeriala la nivel de ministri ai apararii, Bruxelles ● 1 iulie 2003 - Conferinta finala de planificare a Exercitiului NATO / PfP DACIA - 2003, axat pe domeniul protectiei civile. ● 7 iulie 2003 - Vizita ministrului norvegian al apararii la Bucuresti ● 25 iulie 2003 - Ceremonia de predare-primirea presedintiei Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Ministrilor Apararii din Sud-Estul Europei (SEDM-CC) si a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Fortei Multinationale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE) si comenzii brigazii multinationale SEEBRIG si de mutare la Constanta a Cartierului General al SEEBRIG. La acest eveniment, a participat amiralul Gregory Johnson, comandantul flancului sudic al NATO, AFSOUTH. ● 4-5 august 2003 - Vizita oficiala in Romania a Comandantului Suprem al Fortelor Aliate din Europa, generalul James L. Jones. ● 6-10 octombrie 2003 - Exercitiul NATO/PfP DACIA - 2003, Pitesti. 5 noiembrie 2003 - depunerea PNA V ● 18 noiembrie 2003 - Reuniunea SPC(R) + Romania, Bruxelles, pentru discutarea PNA V ● 2 decembrie 2003 - Reuniunea ministeriala EAPC la nivel de ministri ai apararii, Bruxelles ● 4 decembrie 2003 - Reuniunea ministeriala NAC+7 la nivel de ministri de externe, Bruxelles ● 26 februarie 2004 - adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord ● 1 martie 2004 - promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de catre Presedintele Ion Iliescu ● 4 martie 2004 - semnarea de catre domnul Ion Iliescu a instrumentului de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord ● 29 martie 2004 - depunerea de catre domnul Adrian Nastase, prim-ministrul Romaniei, a instrumentului de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA ● 2 aprilie 2004 - ceremonia inaltarii drapelelor de stat la Cartierul General al NATO, Bruxelles, si reuniunea informala a ministrilor de externe ai statelor membre NATO. ● 20 aprilie 2004 – intalnirea ministrului roman al afacerilor externe, Mircea Geoana cu ambasadorii statelor membre NATO acreditati in Romania ● 10-12 mai 2004 - Vizita in Romania a domnului Jean Fournet, adjunct al secretarului general al NATO pentru diplomatia publica, si participarea acestuia la seminarul “Changing Perceptions in South Eastern Europe" ● 13-14 mai 2004 - Vizita la Bucuresti a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer ● 28 mai - 1 iunie 2004 – desfasurarea la Bratislava a Sesiunii de primavara a Adunarii Parlamentare NATO ● 14-15 iunie 2004 – desfasurarea la Bucuresti a Reuniunii anuale a Consortiului PfP al Academiilor de Aparare si Institutelor de Studii de Securitate ● 28-29 iunie 2004 –Summit-ul NATO de la Istanbul ● 13 octombrie 2004 – organizarea la Pioana Brasov a Reuniunii informale a Ministrilor apararii din statele membre NATO ● 23-31 octombrie 2004 - Vizita de documentare in Romania (si Bulgaria) a Comitetului NATO pentru bugetul militar ● 12-16 noiembrie 2004 - Sesiunea anuala a Adunarii Parlamentare NATO, Venetia ● 8-9 decembrie 2004 – Reuniunea la Bruxelles a ministrilor de externe ai statelor membre NATO ● 9-11 februarie 2004 – organizarea la Nisa (Franta) a Reuniunii informale a Ministrilor apararii din statele membre NATO ● 3 aprilie 2006 - Cu prilejul Zilei NATO, Ministerul Afacerilor Externe a organizat, in parteneriat cu Institutul Diplomatic Roman, conferinta "NATO in perspectiva Summitului de la Riga". NATO a fost reprezentat la eveniment de domnul Jean Fournet, Asistent al Secretarului General al NATO pentru Diplomatie Publica. ● 27-28 aprilie 2006 - Au avut loc, la Sofia, Reuniunile informale ale ministrilor de externe din statele membre NATO. ● 12 mai 2006 - Romania a semnat, la sediul Aliantei Nord-Atlantice, in cadrul unei ceremonii prezidate de Secretarul General al NATO, documentele de lansare a Fondului de Asistenta NATO/ Parteneriatul pentru Pace – OSCE/ENVSEC (Initiativa de Mediu si Securitate) pentru distrugerea de substante chimice periculoase si pesticide din Republica Moldova. Romania a preluat rolul de tara coordonatoare pentru faza I a acestui proiect, impreuna cu Belgia, in contextul detinerii mandatului de Ambasada Punct de Contact NATO la Chisinau (CPE), in perioada 2005-2006.