DE LA IALTA LA MALTA

Pentru a înţelege mai bine cît de important este să ne cunoştem trecutul pentru a putea să ne construim viitorul, voi ataşa pe Blog-ul meu, sinteza publicata de către domnul Dan A. Lazarescu, www.itcnet.ro/history/archive/mi1999, cerând scuzele de rigoare autorului pentru faptul că nu am cerut dreptul de a atasa acest documentar aici.
Secolul nostru a fost secolul urii si al ideologiilor purtatoare si izvorâte din ura. Cele doua puteri propulsate ideologic - Germania national-socialista si Rusia sovietica - au parut pentru o clipa - la 23 august 1939, prin semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov-sa-si fi dat mâna pentru a controla lumea. Aproape un an de zile, Hitler a fost stapânul de necontestat al Europei continentale.
Urmarea cea mai fireasca ar fi fost ca el sa-si dea mâna cu Japonia, împotriva U.R.S.S., înainte de intrarea S.U.A. în razboi. In Japonia, casta militara era împartita în privita obiectivului strategic. Conducerea flotei înclina spre cucerirea mai întâi a teritoriilor asiatice deci Oceanului Pacific. Armata de uscat - care suferise o grea înfrângere în Siberia, fara o declaratie de razboi propriu-zisa, din partea viitorului maresal sovietic Jukov - dorea sa îsi ia revansa.
Ministrul de Externe al Japoniei, Matsuoka, a fost trimis în Germania, cu transsiberianul, pentru a sonda posibilitatea unei colaborari militare contra U.R.S.S. Jurnalul generalului Franz Halder, sef al Marelui Stat Major german, ne informeaza asupra rezultatului dmersurilor sefului diplomatiei japoneze: "Discutia lui Hitler cu Matsuoka a avut succes. Matsuoka a fost informat [de Führer] ca nu ne intereseaza pactul de neagresiune ruso-japonez". Urmarea a fost ca, la 16 aprilie 1941, pe drumul de întoarcere, Matsuoka s-a oprit la moscova, pentru a semna un pact de neagresiune cu U.R.S.S. Stalin si-a facut aparitia personal la gara, pentru a-l saluta. Episodul a fost descris în amanuntime de Grigore Gafencu, ministrul României la Moscova (Magazin istoric, nr. ....).
La 22 iunie 1941, Germania a atacat U.R.S.S. In acelasi an, la 7 decembrie, japonia hombarda baza americana de la Pearl Harbour, S.U.A., si la îndemnurile lui Hitler. El contribuia astfel, indirect, la închegarea Aliantei anglo-americano-sovietica.
In 1943, dupa debarcarea cu succes în Africa, apoi în Sicilia, a trupelor anglo-americane si dupa victoria sovietica la Stalingard, cei trei lideri ai Aliantei s-au întâlnit la Teheran. Soarta razboiului începea sa se limpezeasca si trebuia organizata pacea.
Revista Magazin istoric a publicat, cu multi ani în urma, minutele Conferintei de la Teheran (nr. ...). Inca de atunci s-au vadit diferentele aparute între S.U.A. si Marea Britanie în privinta înfatisarii viitoare a lumii. In seara zilei de 30 noiembrie 1943, Harny Hopkins îi marturisea lordului Moran, medicul personal al lui Winston Chruchill: "Presedintele [american] s-a convins acum ca Stalin este si el posedabil".
Stalin, la banchetul din seara zilei de 29 noiembrie 1943, a propus împuscarea, dupa razboi, a 50 000 de oficiali germani, fara judecata. Winston Chruchill s-a ridicat, rosu la fata, a trântit scaunul si a exclamat: "Prefer sa fiu dus afara si împuscat chiar acum, decât sa îmi dezonorez patria acceptând aceasta propunere!". Când Roosevelt a "glumit", propunând sa fie împuscati doar 49 000, Churchill a parasit încaperea. Stalin. râzând în hohote, s-a dus dupa el si l-a înduplecat sa revina. Apoi a ridicat paharul, spunând: "Sunteti germanofil. Comunist e dracul! Dumnezeu, prietenul meu, a ramas conservator".
In seara zilei de 9 octombrie 1944, la Kremlin, Chruchil a luat un petec de hârtie si a scris procentele influentei britanice, respectiv sovietice în Europa de Est (Magazin istoric, nr. 3/1990). Instiintat, din ordinul premierului britanic, de catre lordul Halifax, despre acordul încheiat, secretarul de stat american, Cordell Hull, a protestat energic. Cum presedintele Roosevelt nu l-a sustinut, Hull si-a prezentat demisia.
La sfârsitul anului 1944, au început negocierile pentru o noua întâlnire a celor trei lideri. Anglo-americanii au propus ca loc Scotia sau Italia. In luna ianuarie 1945, Stalin a impus ca loc de întâlnire Palatul Livadia, de lânga Ialta, în Crimeea. In dimineata zilei de 2 februarie 1945, presedintele Roosevelt si suita au sosit pe mare în Malta, unde s-au întâlnit cu delegatia britanica. Au primit, de îndata, o telegrama de la Stalin, cu urmatorul cuprins: "Am spus Ialta, nu Malta!". Era un fel de prevestire.
La Ialta, presedintele american urmarea doua obiective majore. Primul era sa obtina de la Stalin, în schimbul oricaror concesii, adeziunea U.R.S.S. la Organizatia Natiunilor Unite. A doua, ca Stalin sa confirme angajamentul facut la Teheran, ca va intra în razboi împotriva Japoniei. La rândul sau, Stalin vroia sa vânda cât mai scump acceptul sau pentru cele doua aspiratii americane, despre care aflase prin intermediul agentului sau Alger Hiss, plantat în anturajul apropiat al lui Roosevelt. de altfel, atunci când îi venea rândul sa prezideze o sedinta, seful Executivului de la Casa Alba adormea, fiind trezit doar de biletelele pe care i le strecura Harry Hopkins, în momentele cele mai tensionate, la parcursul conferintei au fost II asemenea bilete.
Duminica, 11 februarie, cei trei mari s-au despartit. Roosevelt încântat de marile concesii obtinute prin farmecul sau personal de la Stalin; concesii platite cu o parte a Europei si o alta parte din Asia. Churchill - furios de tradarea americana. Stalin - fericit ca obtinuse ce nici macar nu sperase.
La sfârsitul lunii februarie, Andrei Ianuarevici Vâsinski a venit la Bucuresti si a impus schimbarea guvernului generalului Nicolae Radescu cu guvernul dr. Petru Groza.
Toate acordurile încheiate au fost respectate cu sfintenie de parti. Nici Statele Unite nu s-au miscat atunci când est-germanii, ungurii sau cehii s-au revoltat. Nici Uniunea Sovietica nu a intervenit în Grecia si, în cele din urma, nici în Iugoslavia lui Tito.
Dupa ce presedintele Ronald Reagan a initiat programul scutului spatial de protejare antibalistica a S.U.A. - mai cunoscut drept "razboiul stelelor" -, Mihail Gorbaciov a fost silit sa accpte o revizuire a acordurilor de la sfârsitul celui de al doilea razboi mondial. Intâlnirea a avut loc la Malta, cu noul presedinte american, George Bush. Dupa ce ambii participanti obtinusera câte o audienta la Sfântul Parinte Ioan-Paul II. In timpul unei pauze a Conferintei de la Ialta, Harry Hopkins îl informase pe Stalin despre intentia presedintelui Roosevelt de a obtine audienta la Papa Pius XII. Stalin l-a întrebat atunci: "Câte divizii are Papa?".
Nu avem documente despre ce s-a discutat în Malta. Peste câteva saptamâni, în România se prabusea dictatura lui Nicolae Ceausescu.
In cei zece ani care s-au scurs de atunci, evenimentele s-au scurs de atunci, evenimentele s-au succedat cu o viteza tot mai accelerata.
A doua jumatate a secolului nostru a fost dominata de relatia dintre cele doua superputeri: Statele Unite ale Americii si Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Ca orice fenomen, si acesta are radacini mai adânci. Colaboratorul nostru, domnul DanAmedeu Lazarescu, propune o versiune de lectura a acestei relatii.